Grai iubit moldovenesc !

Limba noastra- grai Domnesc,
Grai iubit moldovenesc.
Ocrotita de strabuni ,
Si iubita de-al mei buni .

Limba noastra- izvor sfint ,
Izvoraste din trecut .
Si alina un popor,
Tot cu doine, tot cu dor .

Limba noastra- nemurita,
Din strabuni calauzita .
Vorbe sfinte si curate ,
Aranjate ca la carte .

Limba noastra - codru verde ,
Sfisiit de vint cu pietre.
Sfisiit dar nu se lasa ,
Alti sa ne biruiasca .

Limba noastra- suflet lin ,

Ca al mamei grai senin.
Mamei noi ii multumim,
Pentru limba ci-o vorbim.

Pentru graiul sfint al meu
Multumim lui Dumnezeu,
Pace-n lume va doresc,
Grai iubit moldovenesc.

Insomnii.

Miez de noapte , ginduri neimplinite, senzatii, atmostera feerica de luna noua . Toate aceestea creaza infinitatea cuvintelor pe care incerc sa le exprin in acest moment.
In ciuda faptului ca nu pot exprima exact ce simt acum , adica ce sinte sufletul  pentru ca eu in acest moment simt nevoiea de o doza de somn, dar sufletul inca nu si-a luat doza fericiri pentru aceasta zi.
Sufletul ieste lumea ireala a fiecaruia , lumea imaginara si cea perfecta. Perfectiunea ei o gasesc in visele lor , in sperantele ce si le pun in fiecare zi si merg cu timpul la ele  cu pasi marunti dar inainte.
Inainte de a ne aprofunda in somnul dulce al nopti , toti ne imaginam  lumea perfecta, oameni perfecti, fapte exacte si corecte  dar, trezindu-ne nu incercam sa realizam toate astea . E ceva banal. Dar tot odata ceva ce pe secunda iti intretaie respiratia si te face sa-ti stergi lacrimile si sa crezi in mai bun.

Cine sunt eu ?

Sunt aşa zile în care nu mă mai simt eu. Sunt doar un morman de carne şi oase puse la un loc, de parcă Dumnezeu ar fi uitat să îi insufle şi viaţă creaţiei sale. Astăzi sunt nicicum, niciunde, rătăcesc undeva atârnând de o aţă la capătul lumii. Sunt doar o magazie de amintiri, gânduri şi întrebări cărora încerc să le dau un rost până când, sleită de puteri, cu genunchii zdrobiţi la pământ, le închid mute adânc în mine. Şi nu mai simt nimic. Sunt aşa zile când eu nu mai sunt.
Eu.
Cine sunt eu? 
Un punct minuscul in aceasta lume, ca o stea printre milioane de alte stele. Dar totusi fiecare are viata lui. Pe cat de mica, pe atat de smnificativa. Am si eu povestea mea ca toata lumea Iar cand eu nu voi mai fi o stea acolo , in indepartatul si gigantul univers va straluci pentru mine,in amintirea mea, pierduta printre mii de alte stele. Eu sunt o fiinta, un om cu sentimente. Un om care incearca sa-si croiasca un drum in viata, un om care incearca sa-i dea vietii rost.

Sunt un suflet printre milioane de alte suflete ,caruia ii place viata. Pentru a putea duce o viata plina de bucurie si fericire este nevoie sa ne cunoastem, sa ne intelegem, sa ne respectam si sa ne ajutam aproapele, pentru a putea trai impreuna ,fara a ne face rau unul altuia.

Eu incerc sa fiu o fire vesela si optimista,pentru  a putea merge mai departe. Cu totii incercam de mici sa invatam cat mai bine, insa nu doar la scoala trebuie sa invatam, ci ar fi foarte bine sa invatam si din propriile noastre greseli, pentru a le evita si a duce o viata plina de fericire. Este bine sa incercam sa fim mai buni unii cu altii, pentru ca in fata lui Dumnezeu suntem diferiti dar egali si pentru ca fiecare sa poata fi mandru sa spuna EU .

P.S : Fii mindru ca existi si nu uita sa te bucuri fiecare zi si sa zimbesti cit mai des. Traieste clipa de partca ar fi ultima. 

Iubirea!

Există cineva care nu s-a întrebat niciodată ce înseamnă sentimentul acesta,care ne copleşeşte uneori,la diferite vârste şi pe care oamenii îl numesc iubire?!Există cineva,oare,care poate afirma că n-a iubit niciodată,care n-a simţit nevoia să-l revadă pe cel drag,fie şi doar pentru o secunda,deşi nu s-au despărţit decât de câteva minute?! Eu sunt una dintre susţinătoarele acestei idei,şi anume că noi,oamenii,devenim ,de-a lungul timpului una cu ceea ce iubim,tocmai pentru că iubirea,acest sentiment minunat ,care ne inundă sufletele,care ne determină să ne purtăm cum nu ne-am fi gândit,care ne ajută să fim mai buni,mai generoşi,mai afectuoşi,mai protectori cu persoana dragă noua,este singura care ne ajută să ne dorim cu ardoare ca zorii zilei să sosească ,pentru că avem la ce să ne raportăm existenţa. Atât iubirea pe care-o primim ,cât şi iubirea pe care o dăruim,ne face să preţuim momentele minunate,să ne dorim repetabilitatea lor,pentru că noi înşine trăim prin ceea ce iubim şi căutăm să ne identificăm cu persoana dragă nouă.Aşadar,nu-i mare mirarea că folosim aceleaşi cuvinte,aceleaşi expresii,că începem să le copiem gesturile. Noi,oamenii, căutăm persoane compatibile cu noi,persoane care ne corespund din anumite puncte de vedere,persoane care să ne fie alături nu doar la bucurii,ci şi la suferinţe,la neîmpliniri….Atunci când cel drag nouă ne dezamăgeşte,când simţim că n-a fost decât o falsă impresie că suntem iubiţi,că am văzut altceva decât ceea ce exprimă realitatea,tristeţea e mai mult decât copleşitoare,iar în final,ajungem să regretăm că ne-am oferit ataşamentul cuiva care nu ni-l merita,cuiva care doar s-a folosit de noi… Iubirea,da,este un sentiment minunat,iar noi devenim ceea ce iubim,pentru că dragostea poate crea asa -zise marionete,care se mişcă în ritmul dansului său ,ritm pe care doar ea îl poate impune. Fireşte că dragostea apropie oamenii,îi contopeşte într-un singur suflet,într-un singur trup,îi face să uite de ei,să trăiască prin celălalt,generând gânduri frumoase şi emoţii vii.

Provocare !

Atunci cind iţi aduci aminte de ceva pe care crezi că de mult ai uitat , sufletul începe a se încalzi , inima începe a bate mai tare şi mai tare , pielea începe să simte acea atingere lină şi tandră.
Începi a răsfoi amintirile şi toate senzaţiile se simt în interiorul tau.
Lumea îşi schimbă culorile , soarele încalzeşte mai tare , cerul e mai albastru , nopţile sunt mai lungi, viata e mai frumoasă .
Şi atunci iţi dai seama ca a venit Vara !!!!!
Vara cea aşteptată de toţi . 92 de zile pline de pasiune, de speranţe, vise, distracţii, show.
Toate vin odata cu vara şi pleacă odata cu toamna , dar nui totul aşa de  perfect precum credem.
Perfecţiunea o creem singuri noi , noi suntem acei care facem noptile mai zgomotoase si apele mai murdare.
Noi facem oraşul mai gol  , dar plaja mai  aglomerata.
Noi mîncăm atîtă îngheţată încît toate magazinele dau faliment.
Noi din ploaie facem o distracţie , dar si cînd nu plouă facem ploaie.
Inundăm padurile şi alungăm vieţuitoarele din ele.
Noi facem viaţa mai frumoasă.
Noi facem vara mai lungă.
Noi devenim o crăiasă.
Noi ne distrăm în luncă . 

Ploaia.

Fie soare ,fie vint

 Fie vifor , fie nins

Fie o furtuna grea 

Tot spre tine voi zbura .

Tot spre tine tind mereu 

Tot spre tine gindul meu 

Tot spre tine fuge iute

Inima si visul dulce. 

Inima imi bate tare

Si ma taie in spinare 

Cind nu te aud macar 

Cinci minute pe zi doar. 

Ploua si imi pare bine 

Ca te ploua si pe tine

Lacrimile mele dulci 

Ce din suflet mi se scurg

O sa vina si un soare 

Sa nu fie de mirare 

El te va-incalzi putin 

Cu iubire si suspin 

Descoperim Europa impreuna .

Azi-noapte-am stat de vorbă cu plopii
Şi cu vântul!...
Mă cunoştea şi vântul,
Mă cunoşteau şi plopii – 
Mă cunoşteau din vremea
Când colindam pământul
Cu gândul
Şi cu ochii 
Pe harta Europei.

Şi mi-am adus aminte de nopţile de vară
Când o porneam de-acasă;
Abia ieşit pe poartă,
Mă şi vedeam departe, prin nu mai ştiu ce ţară...
Dar mă trezeam spre ziuă cu ochii tot pe hartă.

Dar eu mai tot speram ca vine aceasta zi
Cind insasi singurei  spre tine vom veni
Spre tine cer albastru , spre tine viorea
Spre tine europa , spre tine casa mea.

Dar mi-am adus aminte ca greu o sa ajung
Cind ma pornesc de-acasa ,lui Dumnezeu ma rog
Ma rog de mama sfinta ,
Ma rog de-al meu pamint
Ma rog sa fie bine, acolo unde ajung.

Spre tine Europa noi tindem cel mai mult
Spre tine viata scumpa, si libera cit de cit.
Sa fiu mai cu putere in viitorul lung
Sa nu uit niciodata ce sutn si unde ajung.

Iar tu pamintul meu , sa nu uiti niciodata
Ca am luptat mereu spri-o viata mai frumaosa.
Sa nu te intristezi de vom pleca de aici
Mereu ne vom intoare la tine si voinici.