E nopte ,si e tirziu !

Cind dupa nouri de ploie 

Incet apare soarele

Speranta vine ea nu moare 

In sufletul iubirilor.

Cind soarele pe cer apare 

Si dupa el un curcubeu 

Sa stii ca sunt alaturi, oare !

Voi fi cu tine tot meru.

Amurgul inveleste satul 

Si vintul bate tot mai des

Sa sti ca no sa-l am pe altul 

Te voi avea pe tine-n vis.

Cind noptea isi desvalue magia 

Si cind pe cer luna stralucea 

Eu te visam la mine-n ginduri 

Pe tine draga te-asteptam

Sa sti ca noptea i-o regina

Ce la toti mereu ea vine

Dragoste si fericire 

Ea mereu ne va aduce.

E nopte si e tirziu 

Sa sti ca nu o sa mai vin

Dar daca ma vei perde odata

Vei regreta tu viata toata.

clipa

De ce  rasare soarele , in dimineti tirzii?

De ce se face ziua , atunci cind tu nu vii?

De ce ma-ntreb mereu , cei ala curcubeu?

De ce nu imi rapsunde nimeni , ci dor sufletu meu ?

Am invatat sa trec , peste pereti mari ,

Ce tu mereu ,ai avut grija  sa-i faci .

Am invatat sa lup cu singuratatea mea .

Ca-ci tu mereu nu ai fost linga ea .

De ce mai  cade frunza , in noptile tirzii?

De ce mai pleaca pasarea , iar tu deloc nu  vii?

De ce adie vintul incet in primavara ?

De ce apare luna in noptea ce-a de seara ?

E greu sa dai raspuns , cind nu-ntelegi nimic 

E greu sa te auzi pe tine in orce gind 

E greu cind esti timid , si nu ai ce sa faci 

E greu cind esti pustiu in suflet nencetat 

Am inteles ca clipa , e o clipire grea 

Dar totusi ei rabdare vei trece si peste ea.

Si nimeni nu-ti va spune cei bine si ce rau 

Si singur vei decide ce vei face mereu.

Cind se sfirseste totul gasesti si un rapsuns

Cind afli cei iubirea prinzi aripi si esti mut 

Atunci dor incelelgi , ce trebuie sa faci 

Alaturi tu de el trebuie mereu sa cati.

Toamna

Toamna 

A mai trecut o vara ,

 Din vechi-ul calendar .

S-a dus iubita vara 

S-a dus si vechi morar .

Incetul cu incetul 

Cad frunze de pe ram

Si ruginesc si pomi ,

Si viile in deal.

Iar gospodari sprinteni 

La munca au pornit 

Ca a venit si toamna

Cu visul implinit 

Ca-ci toamna cea bogata ,

Cu mere si cu nuci , 

Ne-a duce tuturor ,

De munca foarte mult 

Si cind pe spre cer ,tu ai privi

Si soarele nu va mai rasari ,

Sa sti ca atrecut ,

Si tomna prin amurg .